La sfârşitul fiecărei perioade de raportare (lună, trimestru, semestru sau an) conturile de înregistrare a taxei pe valoarea adăugată colectată şi deductibilă (contul 4427 “Taxa pe valoarea adăgată colectată” şi 4426 “Taxa pe valoarea adăugată deductibilă”) se soldează şi se obţin soldurile conturilor de plată sau de recuperare a TVA (4423 “Taxa pe valoarea adăugată de plată” sau 4424 “Taxa pe valoarea adăugată de recuperat”).

În practică pot apărea două situaţii:

A. Compania are TVA de plată.

Această situaţie apare atunci când compania înregistrează o valoare a TVA colectată mai mare decât cea deductibilă. Cu alte cuvinte: când compania înregistrează venituri purtătoare de TVA mai mari decât cheltuielile aferente acestora.

• Compania Alfa S.R.L. înregistrează venituri din operaţiuni taxabile în valoare de 100.000 de lei şi TVA aferentă de 19.000 de lei. De asemenea înregistrează cheltuieli în valoare de 75.000 de lei şi TVA aferentă, integral deductibilă de 14.250 de lei.

- înregistrarea TVA în cursul perioadei:

- regularizarea TVA la sfârşitul perioadei:

Astfel, compania va avea un TVA de plată în valoare de 4.750 de lei.

B. Compania are TVA de recuperat.

Această situaţie apare atunci când compania a efectuat mai multe cheltuieli decât venituri şi astfel TVA-ul deductibil este mai mare decât TVA-ul colectat.

• Compania Beta S.R.L. înregistrează venituri în sumă de 75.000 de lei şi TVA 19% (14.250 lei) şi cheltuieli în valoare de 100.000 de lei şi TVA 19% (19.000 lei).

- înregistrarea TVA în cursul perioadei:

- regularizarea TVA la sfârşitul perioadei:

Deci, compania are TVA de recuperat în sumă de 4.750 de lei pentru perioada în curs. În condiţiile legii, dacă depăşeşte plafonul de 5.000 de lei, compania poate solicita recuperarea TVA-ului de la stat.

Un aspect didactic:

Pentru reţinerea cât mai uşoară a formulelor şi a relaţiilor între conturi:

- atunci când 4427 “TVA colectată” > 4426 “TVA deductibilă”, vom avea o creştere a contului 4423 “TVA de plată” . Observăm că ultima cifră a contului 4427, care are valoarea mai mare, adunată cu ultima cifră a contului 4423, însumează 10.

- atunci când 4426 “TVA deductibilă” > 4427 “TVA colectată” vom avea o creştere a contului 4424 “TVA de recuperat”. De asemenea ultimele cifre ale conturilor 4426 şi 4424 însumează 10.

Astfel, pentru alegerea dintre conturile 4423 şi 4424 sau pentru verificare, putem scădea din 10 ultima cifră a contului cu cel mai mare rulaj, dintre 4427 şi 4426 şi vom afla ultima cifră a contului căutat.

Aflaţi mai multe despre:

Cotele Taxei pe valoarea adăugată

Contul 4423 “Taxa pe valoarea adăugată de plată”

Contul 4424 “Taxa pe valoarea adăugată de recuperat”

Contul 4426 “Taxa pe valoarea adăugată deductibilă”

Contul 4427 “Taxa pe valoarea adăugată colectată”

Din perspectiva furnizorului, în înregistrarea reducerilor de preţ acordate clienţilor săi pot apărea următoarele situaţii:

A. Reducerile sunt înscrise pe factură.

• Compania Alfa SRL livrează unui client produse finite la preţul de vânzare convenit de 10.000 lei + TVA (19%). Pe factură se înregistrează următoarele reduceri (pentru exemplificare se vor folosi toate tipurile de reduceri): un rabat de 2%, o remiză de 5% pentru volumul mare cumpărat, şi fiind sfârşit de perioadă, un risturn de 5%. Pentru achitarea înainte de scadenţă cu 15 zile a facturii, asigurată prin contract, furnizorul mai acordă un scont de 2%. Valoarea contabilă a produselor finite vândute este de 6.000 de lei.

Rabat: 10.000 * 2% = 200 lei
Remiză: (10.000 – 200) * 5% = 9.800 * 5% = 490 lei
Scont: (10.000 – 200 – 490) * 2% = 9.310 * 2% = 186,2 lei
Risturn (10.000 – 200 – 490 – 186,2) * 5% = 9.123,8 * 5% = 456,19
Valoare facturată = (10.000 – 200 – 490 – 456,19) = 8.853,81

- livrarea produselor finite. Reducerile acordate se concretizează în reducerea veniturilor din vânzarea de produse finite:

- descărcarea gestiunii:

- încasarea facturii, mai puţin scontul acordat, care se înregistrează pe cheltuieli folosind contl 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”:

- regularizara TVA aferentă scontului (186,2 * 0,19 / 1,19 = 29,72):

B. Reducerile se acordă ulterior facturării.

• Compania Alfa SRL vinde unui alt client aceeaşi cantitate de produse finite, la preţul de 10.000 de lei, însă acordă reducerile calculate mai sus ulterior datei facturării.

- livrarea produselor finite şi facturarea la valoarea iniţială:

- acordarea de reduceri, ulterior facturării şi livrării, înregistrată ca o reducere a creanţei faţă de client (200 + 490 + 456,19), în contrapartidă cu creşterea contului special 709 “Reduceri comerciale acordate” :

- descărcarea gestiunii:

 - încasarea facturii, mai puţin scontul acordat:

- regularizara TVA aferentă scontului (186,2 * 0,19 / 1,19 = 29,72):

Aflaţi mai multe despre:

Reducerile comerciale şi financiare – Analiză

Contul 345 “Produse finite”

Contul 4111 “Clienţi”

Contul 4427 “TVA colectată”

Contul 5121 “Conturi la bănci în lei”

Contul 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”

Contul 701 “Venituri din vânzarea produselor finite”

Contul 709 “Reduceri comerciale acordate”

Contul 711 “Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”

Conform ordinului 3055/2009 ce actualizează prevederile ordinului 1752/2005:

114. – (1) O imobilizare corporală trebuie scoasă din evidență la cedare sau casare, atunci când niciun beneficiu economic viitor nu mai este așteptat din utilizarea sa ulterioară.
(2) Dacă o entitate recunoaște în valoarea contabilă a unei imobilizări corporale costul unei înlocuiri parțiale (înlocuirea unei componente), atunci ea scoate din evidență valoarea contabilă a părții înlocuite, cu amortizarea aferentă, dacă dispune de informațiile necesare.
115. – (1) În cazul scoaterii din evidență a unei imobilizări corporale, sunt evidențiate distinct veniturile din vânzare, cheltuielile reprezentând valoarea neamortizată a imobilizării și alte cheltuieli legate de cedarea acesteia.
(2) În scopul prezentării în contul de profit și pierdere, câștigurile sau pierderile obținute în urma casării sau cedării unei imobilizări corporale trebuie determinate ca diferență între veniturile generate de scoaterea din evidență și valoarea sa neamortizată, inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta și trebuie prezentate ca valoare netă, ca venituri sau cheltuieli, după caz, în contul de profit și pierdere, la elementul “Alte venituri din exploatare”, respectiv “Alte cheltuieli de exploatare”, după caz.

Astfel:

• Se doreşte vânzarea unui utilaj ce are o valoare contabilă de 18.000 de lei, la preţul de vânzare de 12.000 de lei plus TVA. Amortizarea cumulată aferentă este de 8.000 de lei. Încasarea se face prin contul bancar.

Deoarece vânzarea de active corporale nu este recunoscută ca o activitate curentă, de zi cu zi, creanţele companiei faţă de cumpărătorul utilajului nu vor fi înregistrate în contul 4111 “Clienţi”, pentru a nu afecta rulajul acestui cont, ci vor fi înregistrate în contul 461 “Debitori diverşi”. De asemenea, pentru a nu afecta cifra de afaceri a companiei, care este formată din totalitatea activităţilor curente, veniturile şi cheltuielile ocazionate de cedarea unui mijloc fix vor fi înregistrate în contul 7583 “Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital”, respectiv în contul 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital”, care vor reflecta alte activităţi extraordinare.

- înregistrarea vânzării propriu-zise a utilajului:

- descărcarea gestiunii:

- încasarea creanţei:

• În cazul în care, aferent respectivului utilaj compania ar fi înregistrat în cursul perioadei sale de funcţionare, ajustări pentru depreciere, tratamentul contabil ar fi fost următorul. Fie valoarea contabilă = 18.000 lei, amortizarea cumulată = 3.000 lei, ajustarea pentru depreciere = 4.000 lei şi preţul de vânzare = 12.000 lei + TVA.

Conform articolului 61, aliniatul (3), din ordinul citat mai sus:

61. – (1) La data ieșirii din entitate sau la darea în consum, bunurile se evaluează și se scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt înregistrate în contabilitate (de exemplu, valoarea reevaluată pentru imobilizările corporale care au fost reevaluate sau valoarea justă pentru valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzacționare pe o piață reglementată).
(2) Activele constatate minus în gestiune se scot din evidență la data constatării lipsei acestora.
(3) La scoaterea din evidență a activelor, se reiau la venituri ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare aferente acestora. 

Conturile respective sunt: contul în care se înregistrează ajustarea pentru depreciere 2913 “Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor” şi contul de venituri 7813 “Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor”.

Atunci vânzarea şi descărcarea din gestiune a unui activ pentru care s-au înregistrat ajustări pentru depreciere, se înregistrează astfel:

- înregistrarea vânzării propriu-zise a utilajului:

- descărcarea gestiunii:

-  anularea ajustării pentru depreciere, care a rămas fără obiect:

- încasarea creanţei:

Aflaţi mai multe despre:

Contul 2131 “Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru”

Contul 2813 “Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor”

Contul 2913 “Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor”

Contul 4427 “Taxa pe valoarea adăugată colectată”

Contul 461 “Debitori diverşi”

Contul 5121 “Conturi la bănci în lei”

Contul 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital”

Contul 7583 “Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital”

Contul 7813 “Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor”

În ideea promovării sau popularizării informaţiilor legate de contabilitate, profesia pe care am ales să îmi dezvolt o carieră de succes, voi prezenta diferite informaţii de interes, structurate pe categoriile:

• Contabilitate – în general;
• Legislaţie – noutăţi legislative şi interpretări;
• Monografii contabile – felurite exemple de aplicare practică a legislaţiei în vigoare;
• Plan de conturi – funcţiile conturilor din planul general de conturi;
• Declaraţii fiscale – declaraţiile tipizate necesare în relaţia cu statul;
• Documente financiar-contabile – documente necesare pentru ţinerea eficientă a evidenţei contabile şi financiare
• Analiză – diferite analize SWOT ale tipologiilor de lucru naţionale sau internaţionale, atât în domeniul contabilităţii cât şi în domeniul economic-financiar în general.

Sper ca aceste informaţii să fie utile atât persoanelor non-conta, care doresc să afle lucruri noi sau care doresc să se documenteze, cât şi persoanelor implicate în acest domeniu, fie aspiranţi sau experţi.