Conform OMFP 3055/2009, elementele care compun bilanţul prescurtat sunt:

A. Active imobilizate
          I. Imobilizări necorporale
         II. Imobilizări corporale
         III. Imobilizări financiare

B. Active circulante
         I. Stocuri
         II. Creanțe
(Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element.)
         III. Investiții pe termen scurt
         IV. Casa și conturi la bănci

C. Cheltuieli în avans

D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an

E. Active circulante nete/datorii curente nete

F. Total active minus datorii curente

G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an

H. Provizioane

I. Venituri în avans

J. Capital și rezerve
         I. Capital subscris (prezentându-se separat capitalul vărsat și capitalul nevărsat)
         II. Prime de capital
         III. Rezerve din reevaluare
         IV. Rezerve
         V. Profitul sau pierderea reportat(ă)
         VI. Profitul sau pierderea exercițiului financiar

Notele explicative fac parte integrantă din situaţiile financiare ale unei companii, indiferent dacă acestea sunt simplificate sau complexe şi concură la crearea unei imagini cât mai fidele asupra activelor, datoriilor, a rezultatului perioadei şi a poziţiei financiare şi economice a societăţii. Sunt reglementate de OMFP 3055/2009 şi numără de regulă 10 note explicative înglobate la sfârşitul situaţiilor financiare şi structurate astfel:

1. Active imobilizate
2. Provizioane
3. Repartizarea profitului
4. Analiza rezultatului din exploatare
5. Situația creanțelor și datoriilor
6. Principii, politici și metode contabile
7. Participații și surse de finanțare
8. Informații privind salariații și membrii organelor de administrație, conducere și de supraveghere
9. Exemple de calcul și analiză a principalilor indicatori economico-financiari
10. Alte informații

1. Notele explicative se prezintă sistematic, pentru fiecare element semnificativ din bilanţ şi din contul de profit şi pierdere:

• Notele explicative trebuie să cuprindă informații privind metodele de evaluare aplicate diferitelor elemente din situațiile financiare anuale și metodele utilizate pentru calcularea ajustărilor de valoare. Pentru elementele incluse în situațiile financiare anuale care sunt sau au fost inițial exprimate în monedă străină (valută), trebuie prezentate bazele de conversie utilizate pentru a le exprima în moneda națională.
• În notele explicative trebuie cuprinse, de asemenea, următoarele informații:
  - denumirea și sediul social ale fiecăreia dintre entitățile în care entitatea deține fie direct, fie printr-o persoană care acționează în nume propriu, dar în contul entității, interese de participare reprezentând un procent de capital de cel puțin 20%, prezentând: proporția de capital deținută, valoarea capitalului și rezervelor, profitul sau pierderea entității respective pentru ultimul exercițiu financiar pentru care au fost aprobate situațiile financiare anuale. Informațiile privind capitalul, rezervele și profitul sau pierderea entității în care se deține interesul de participare pot fi omise dacă sunt doar de o importanță neglijabilă în înțelesul pct. 9;
  - denumirea, sediul principal sau sediul social și forma juridică ale fiecăreia dintre entitățile la care entitatea este asociat cu răspundere nelimitată.
  Notele explicative trebuie să menționeze şi:
  - denumirea și sediul social ale entității care întocmește situațiile financiare anuale consolidate ale celui mai mare grup de entități din care face parte entitatea în calitate de filială;
  - denumirea și sediul social ale entității care întocmește situațiile financiare anuale consolidate ale celui mai mic grup de entități din care face parte entitatea în calitate de filială. 
  - locul de unde pot fi obținute copii ale situațiilor financiare anuale consolidate, cu condiția ca acestea să fie disponibile.
• Trebuie să se menționeze, dacă situațiile financiare anuale au fost întocmite în conformitate cu Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, și cu prevederile cuprinse în OMFP nr. 3055/2009.
• Următoarele informații trebuie prezentate cu claritate și repetate ori de cât ori este necesar, pentru buna lor înțelegere:
  - denumirea entității care face raportarea;
  - faptul că situațiile financiare anuale sunt proprii acesteia și nu grupului;
  - data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situațiile financiare anuale;
  - moneda în care sunt întocmite situațiile financiare anuale;
  - exprimarea cifrelor incluse în raportare (de exemplu, lei sau mii lei).
• O entitate prezintă următoarele date, în cazul în care ele nu au fost prezentate în situațiile financiare anuale:
  - locul principal unde își desfășoară activitatea, dacă este diferit de sediul oficial;
  - o descriere a naturii activității desfășurate și principalele domenii de activitate;
  - denumirea societății-mamă și cea a deținătorului final în cadrul grupului (dacă este cazul);
  - orice altă informație care, în opinia directorilor și administratorilor, ajută la prezentarea unei imagini fidele asupra entității.
  Notele explicative prezintă natura și scopul comercial ale angajamentelor entității, care nu sunt incluse în bilanț, și impactul financiar al acelor angajamente asupra entității, atunci când riscurile sau beneficiile provenind din asemenea angajamente sunt semnificative și în măsura în care prezentarea unor asemenea riscuri sau beneficii este necesară pentru evaluarea poziției financiare a entității.
• Dacă entitatea raportoare a avut tranzacții cu entități legate, ea trebuie să prezinte tranzacțiile încheiate cu entitățile legate, inclusiv suma acestor tranzacții, natura relației cu entitatea legată și alte informații referitoare la tranzacții, necesare pentru o înțelegere a poziției financiare a entității raportoare, dacă asemenea tranzacții sunt semnificative și nu au fost încheiate în condiții normale de piață. Informațiile referitoare la tranzacții individuale pot fi agregate după natura lor, cu excepția cazului când informația separată este necesară pentru o înțelegere a efectelor tranzacțiilor cu entitatea legată, asupra poziției financiare a entității raportoare.

2. În ceea ce priveşte elementele din bilanţ, notele explicative trebuie să cuprindă:

• Informaţii privind:
  - duratele de viață utilă sau ratele de amortizare utilizate;
  - metodele de amortizare utilizate;
  - creșterile de valoare a imobilizărilor, cu indicarea separată a acelora apărute din procesul de dezvoltare internă;
  - valoarea imobilizărilor necorporale în curs.
• Atunci când imobilizările necorporale prezentate în bilanț cuprind cheltuieli de dezvoltare, în notele explicative trebuie prezentate următoarele informații:
  - perioada pe parcursul căreia valoarea cheltuielilor imobilizate este sau urmează să fie amortizată; și
  - motivele care au determinat recunoașterea acestora ca active (beneficii economice viitoare etc.).
• În cazul în care fondul comercial achiziționat de către o entitate este prezentat în bilanț la imobilizări necorporale, atunci perioada aleasă pentru amortizarea acestuia și motivele pentru care a fost aleasă acea perioadă trebuie să fie prezentate în notele explicative.
• Notele explicative trebuie să prezinte, pentru fiecare grupă de imobilizări corporale, următoarele informații:
  - bazele de evaluare folosite în determinarea valorii contabile brute (cost istoric sau valoare reevaluată). Dacă s-au folosit baze diferite de evaluare, atunci trebuie prezentată pentru fiecare grupă în parte valoarea contabilă brută a respectivei grupe;
  - metodele de amortizare folosite;
  - valoarea imobilizărilor corporale în curs.
• În cazul în care elementele imobilizărilor corporale sunt exprimate la valori reevaluate, trebuie prezentate data și condițiile de efectuare a reevaluării.
• Se menționează existența oricăror certificate de participare, obligațiuni convertibile sau valori mobiliare sau drepturi similare, cu indicarea numărului acestora și a drepturilor pe care le conferă. Prezentarea în notele explicative a  acestor informaţii la imobilizări financiare sau investiții pe termen scurt se face în funcție de intenția entității cu privire la durata deținerii titlurilor de valoare, de până la un an sau mai mult de un an.
• O entitate prezintă informații care să permită utilizatorilor situațiilor sale financiare să evalueze importanța instrumentelor financiare pentru poziția și performanța sa financiară.
• Se specifică toate situațiile în care entitatea a depus garanții sau a gajat, respectiv a ipotecat active proprii pentru garantarea unor obligații în favoarea unui terț, menționându-se, de asemenea și valoarea acestora.
• În cazul existenței de garanții, o entitate prezintă:
  - valoarea contabilă a activelor financiare pe care le-a gajat drept garanții reale pentru datorii sau datorii contingente; și
  - termenii și condițiile aferente gajării.
• Când o entitate deține garanții reale și are dreptul de a vinde sau regaja garanția reală în lipsa imposibilității de respectare a obligațiilor de către proprietarul garanției reale, aceasta prezintă:
  - valoarea justă a oricăror astfel de garanții reale vândute sau regajate, și dacă entitatea are sau nu obligația de a le returna; și
  - termenii și condițiile asociate cu utilizarea garanțiilor reale.
• Pentru împrumuturile de plată recunoscute la data de raportare, o entitate prezintă:
  - detaliile oricăror neexecutări ale obligațiilor privind durata principalului, dobânda, condițiile de rambursare a acelor împrumuturi de plată;
  - încălcări ale condițiilor aferente acordului de împrumut, care permit creditorului să solicite rambursarea accelerată. Informațiile nu se solicită dacă încălcările au fost remediate sau condițiile împrumutului au fost renegociate la data de raportare sau înainte de aceasta;
  - valoarea contabilă a împrumuturilor de plată, pentru care nu a fost onorată obligația la data de raportare; și
  - dacă obligația neexecutată a fost remediată sau dacă au fost renegociate condițiile împrumuturilor de plată, înainte ca situațiile financiare să fie autorizate pentru emitere.
• Se prezintă în notele explicative costul de achiziție sau costul de producție al stocurilor evidențiate în bilanț și metodele de evaluare a stocurilor. Dacă, în situații excepționale, administratorii decid să modifice metoda de evaluare pentru un anumit element de stocuri sau alte active fungibile, trebuie prezentate următoarele informații:
  - motivul modificării metodei; și
  - efectul financiar asupra rezultatului exercițiului financiar.
• Trebuie prezentată, de asemenea, valoarea stocurilor gajate în contul datoriilor.
• O entitate trebuie să prezinte în notele explicative subclasificări ale creanțelor prezentate în bilanț, clasificate într-o manieră corespunzătoare activității desfășurate, iar sumele de încasat de la entitățile afiliate și întreprinderile asociate trebuie prezentate separat.
• În notele explicative se menționează sumele datorate de entitate care devin exigibile după o perioadă mai mare de cinci ani, precum și valoarea totală a datoriilor entității acoperite cu garanții reale depuse de aceasta, cu indicarea naturii și formei garanțiilor. Aceste informații trebuie prezentate distinct pentru fiecare element bilanțier de natura datoriilor, potrivit formatului de bilanț.
• În cazul în care entitatea a emis pe parcursul exercițiului financiar valori mobiliare, se prezintă următoarele informații:
  - tipul valorilor mobiliare emise;
  - pentru fiecare categorie de valori mobiliare emise: valoarea de emisiune și suma primită.
• În cazul în care obligațiunile emise de o entitate sunt deținute de o persoană nominalizată sau împuternicită de către acea entitate, în notele explicative se menționează valoarea nominală a obligațiunilor respective și valoarea contabilă a acestora.
• În cazul obligațiilor pentru care nu s-au constituit provizioane, se prezintă următoarele informații:
  - valoarea exactă sau estimată a acelei obligații;
  - natura juridică a obligației și efectul acesteia;
  - dacă entitatea a depus o garanție semnificativă cu privire la acea obligație și, în caz afirmativ, natura acelei garanții.
• De asemenea, se prezintă informații referitoare la alte obligații financiare viitoare pentru care nu s-au constituit provizioane, dar care sunt relevante pentru a aprecia situația economică a entității.
• Pentru orice garanție semnificativă care a fost constituită trebuie făcută o prezentare detaliată. Valoarea totală a oricăror angajamente financiare, în cazul în care nu îndeplinesc condițiile pentru a fi recunoscute în bilanț, trebuie să fie prezentate în mod clar în notele explicative, în măsura în care aceste informații sunt utile pentru evaluarea poziției financiare a entității.
• Orice angajamente privind pensiile și entitățile afiliate trebuie prezentate distinct.
• Dacă în timpul exercițiului financiar o sumă este transferată la sau de la provizioane, următoarele informații se prezintă în notele explicative:
  - valoarea provizioanelor la începutul exercițiului financiar;
  - sumele cu care provizioanele au fost majorate sau diminuate în cursul exercițiului financiar;
  - natura, sursa sau destinația oricăror astfel de transferuri;
  - valoarea provizioanelor la sfârșitul exercițiului financiar.
• Referitor la capitalul entității se oferă următoarele informații:
  - dacă entitatea nu are capital autorizat (valoarea până la care administratorii sau directorii, pot majora capitalul social, prin emisiune de noi acţiuni), valoarea capitalului subscris;
  - dacă, conform actului de înființare, entitatea are capital autorizat, valoarea acestuia, precum și valoarea capitalului subscris în momentul înființării entității sau în momentul autorizării entității pentru începerea activității și în momentul oricărei modificări a capitalului autorizat;
  - numărul și valoarea acțiunilor subscrise în cursul exercițiului financiar în limitele unui capital autorizat.
  - dacă există mai multe clase de acțiuni sau părți sociale, numărul și valoarea nominală pentru fiecare clasă.
• În cazul în care capitalul social cuprinde și acțiuni răscumpărabile, se furnizează următoarele informații:
  - data cea mai apropiată și data limită la care entitatea poate răscumpăra respectivele acțiuni;
  - dacă acele acțiuni trebuie răscumpărate obligatoriu sau dacă răscumpărarea este la alegerea entității sau a acționarilor;
  - dacă trebuie plătită o primă de răscumpărare și, în caz afirmativ, care este valoarea acesteia.
• În ceea ce privește eventualele drepturi legate de distribuirea acțiunilor, se furnizează următoarele informații:
  - numărul, descrierea și valoarea acțiunilor care fac obiectul exercitării acestor drepturi;
  - perioada pe parcursul căreia drepturile pot fi exercitate;
  - prețul care trebuie plătit pentru acțiunile distribuite.
• Pentru fiecare categorie de rezerve inclusă în capitalurile proprii, se descrie natura sa și scopul pentru care a fost constituită.

3. Informații referitoare la elementele din contul de profit și pierdere:

• Notele explicative trebuie să cuprindă informații privind cifra de afaceri netă, defalcată pe segmente de activități și pe piețe geografice, în măsura în care aceste segmente și piețe diferă substanțial unele față de altele, ținând seama de modul de organizare a vânzării de produse și a furnizării de servicii rezultate din activitățile curente ale entității.
• Informațiile pe segmente de raportare, respectiv segmente de activitate și segmente geografice, sunt elaborate conform politicilor contabile adoptate pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare anuale.
• Se prezintă în mod distinct totalul onorariilor percepute, aferente exercițiului financiar, de auditorul statutar sau firma de audit pentru auditul statutar al situațiilor financiare anuale, totalul onorariilor percepute pentru alte servicii de asigurare, totalul onorariilor percepute pentru servicii de consultanță fiscală și totalul onorariilor percepute pentru orice alte servicii decât cele de audit statutar.
• În notele explicative trebuie incluse informații privind numărul mediu de persoane angajate în cursul exercițiului financiar, defalcat pe categorii și, dacă acestea nu sunt prezentate distinct în contul de profit și pierdere, cheltuielile cu personalul aferente exercițiului financiar.
• Se menționează suma indemnizațiilor acordate în exercițiul financiar membrilor organelor de administrație, conducere și de supraveghere în virtutea responsabilităților acestora, precum și orice angajamente generate sau asumate privind pensiile pentru foștii membri ai acestor organe, indicându-se valoarea totală a angajamentelor pentru fiecare categorie.
• Se prezintă suma avansurilor și creditelor acordate membrilor organelor de administrație, conducere și de supraveghere, cu indicarea ratelor dobânzii, principalelor condiții și a oricăror sume restituite, precum și a angajamentelor asumate în numele acestora sub forma garanțiilor de orice fel, cu indicarea totalului pe fiecare categorie.
• Se prezintă măsura în care calcularea profitului sau pierderii exercițiului financiar a fost afectată de o evaluare a elementelor care, prin derogare de la principiile contabile generale și regulile de evaluare prevăzute de prezentele reglementări, a fost efectuată în exercițiul financiar curent sau într-un exercițiu financiar precedent în vederea obținerii de facilități fiscale. Atunci când influența unei asemenea evaluări asupra cheltuielilor viitoare cu impozitul pe profit este semnificativă, trebuie prezentate detalii.
• Se prezintă diferența dintre cheltuiala cu impozitul pe profit/venit aferentă exercițiului financiar curent și exercițiilor financiare precedente și suma impozitelor rămasă de plată pentru aceste exerciții, cu condiția că această diferență să fie semnificativă pentru obligațiile fiscale viitoare. De asemenea, se include reconcilierea dintre rezultatul contabil al
  exercițiului financiar și rezultatul fiscal, așa cum este prezentat în declarația de impozit pe profit.
• În notele explicative trebuie să se prezinte separat propunerea de repartizare a profitului net pe destinații, astfel:
  - sumele repartizate la rezerve;
  - sumele repartizate pentru acoperirea pierderilor contabile din anii precedenți;
  - dividende;
  - alte repartizări.

Conform OMFP 3055/2009, elementele care compun bilanţul anual, sunt:

A. Active imobilizate
      I. Imobilizări necorporale
          1. Cheltuieli de constituire
          2. Cheltuieli de dezvoltare
          3. Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi și active similare, dacă acestea au fost achiziționate cu titlu oneros
          4. Fondul comercial, în măsura în care acesta a fost achiziționat cu titlu oneros
          5. Avansuri și imobilizări necorporale în curs de execuție
     II. Imobilizări corporale
          1. Terenuri și construcții
          2. Instalații tehnice și mașini
          3. Alte instalații, utilaje și mobilier
          4. Avansuri și imobilizări corporale în curs de execuție
     III. Imobilizări financiare
          1. Acțiuni deținute la entitățile afiliate
          2. Împrumuturi acordate entităților afiliate
          3. Interese de participare
          4. Împrumuturi acordate entităților de care compania este legată în virtutea intereselor de participare
          5. Investiții deținute ca imobilizări
          6. Alte împrumuturi

B. Active circulante
     I. Stocuri
          1. Materii prime și materiale consumabile
          2. Producția în curs de execuție
          3. Produse finite și mărfuri
          4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri
     II. Creanțe
(Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element.)
          1. Creanțe comerciale
          2. Sume de încasat de la entitățile afiliate
          3. Sume de încasat de la entitățile de care compania este legată în virtutea intereselor de participare
          4. Alte creanțe
          5. Capital subscris și nevărsat
     III. Investiții pe termen scurt
          1. Acțiuni deținute la entitățile afiliate
          2. Alte investiții pe termen scurt
     IV. Casa și conturi la bănci

C. Cheltuieli în avans

D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an
          1. Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, prezentându-se separat împrumuturile din emisiunea de obligațiuni convertibile
          2. Sume datorate instituțiilor de credit
          3. Avansuri încasate în contul comenzilor
          4. Datorii comerciale – furnizori
          5. Efecte de comerț de plătit
          6. Sume datorate entităților afiliate
          7. Sume datorate entităților de care compania este legată în virtutea intereselor de participare
          8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale și datoriile privind asigurările sociale

E. Active circulante nete/datorii curente nete

F. Total active minus datorii curente

G. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
          1. Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, prezentându-se separat împrumuturile din emisiunea de obligațiuni convertibile
          2. Sume datorate instituțiilor de credit
          3. Avansuri încasate în contul comenzilor
          4. Datorii comerciale – furnizori
          5. Efecte de comerț de plătit
          6. Sume datorate entităților afiliate
          7. Sume datorate entităților de care compania este legată în virtutea intereselor de participare
          8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale și datoriile privind asigurările sociale
H. Provizioane
          1. Provizioane pentru pensii și obligații similare
          2. Provizioane pentru impozite
          3. Alte provizioane

I. Venituri în avans

J. Capital și rezerve
     I. Capital subscris
          1. Capital subscris vărsat
          2. Capital subscris nevărsat
     II. Prime de capital
     III. Rezerve din reevaluare
     IV. Rezerve
          1. Rezerve legale
          2. Rezerve statutare sau contractuale
          3. Alte rezerve
     V. Profitul sau pierderea reportat(ă)
     VI. Profitul sau pierderea exercițiului financiar

În normativ se prezintă anumite reguli privind aceste elemente ale bilanţului:

28. – Prezentarea activelor ca active imobilizate sau ca active circulante depinde de scopul căruia îi sunt destinate, potrivit politicilor contabile aprobate de administratori sau persoanele care au obligația gestionării entității.
29. – (1) Cheltuielile efectuate în cursul exercițiului financiar, dar care sunt aferente unui exercițiu financiar ulterior, trebuie prezentate sub titlul de “Cheltuieli în avans”.
          (2) Veniturile care, deși se referă la exercițiul financiar curent, nu sunt exigibile decât după închiderea acestuia, trebuie prezentate la “Creanțe”. În cazul în care astfel de venituri sunt semnificative, acestea trebuie prezentate în notele explicative.
30. – (1) Veniturile încasate înainte de data bilanțului aferent exercițiului financiar curent, dar care sunt aferente unui exercițiu financiar ulterior, trebuie prezentate sub titlul de “Venituri în avans”.
          (2) Cheltuielile care, deși se referă la exercițiul financiar curent, se vor plăti numai în cursul unui exercițiu financiar ulterior, trebuie prezentate la “Datorii”. În cazul în care astfel de cheltuieli sunt semnificative, ele trebuie prezentate în notele explicative.
          (3) În cadrul veniturilor în avans reflectate în bilanț, sumele care urmează a fi trecute pe venituri curente într-o perioadă de până la un an se prezintă distinct de cele care urmează a fi trecute pe venituri curente într-o perioadă mai mare de un an.
31. – (1) Ajustările de valoare cuprind toate corecțiile destinate să țină seama de reducerile valorilor activelor individuale, stabilite la data bilanțului, indiferent dacă acea reducere este sau nu definitivă.
         (2) Ajustările de valoare pot fi: ajustări permanente, denumite în continuare amortizări, și/sau ajustările provizorii, denumite în continuare ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare, în funcție de caracterul permanent sau provizoriu al ajustării activelor.

Ordinul ANAF 2250/2007 reglementează procedura de soluţionare a cererilor de restituire a taxei pe valoarea adăugată:

1. Restituirea taxei pe valoarea adăugată se efectuează în termen de 45 de zile de la data depunerii cererii, potrivit art. 70 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. în situaţiile în care pentru soluţionarea cererii de restituire sunt necesare informaţii suplimentare, termenul de soluţionare se prelungeşte cu perioada cuprins între data solicitării şi data primirii informaţiilor respective, potrivit art. 70 alin. (2) din acelaşi act normativ.

2. Cererea de restituire se depune de către persoanele care au dreptul să solicite restituirea, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.

3. Cererea de restituire a taxei pe valoarea adăugată, împreună cu documentaţia prevăzută de dispoziţiile legale în vigoare, se depun la organul fiscal competent, direct la registratura sau la poştă, prin scrisoare recomandată.
Organul fiscal competent este:
a) pentru cererile de restituire ale ambasadelor, misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, ale personalului acestora, precum şi ale cetăţenilor străini cu statut diplomatic sau consular în România – direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti în a căror rază teritorială solicitantul îşi are sediul sau îşi desfăşoară activitatea;
b) pentru celelalte cereri de restituire – administraţia finanţelor publice în a cărei evidenţă fiscală este înregistrat solicitantul sau, după caz, organul fiscal desemnat potrivit dispozitiilor legale în vigoare.

4. De la registratură, cererea însoţită de documentaţia menţionată mai sus se repartizează compartimentului cu atribuţii în domeniul soluţionării cererilor de restituire a TVA (Serviciul administrare TVA şi accize, Serviciul ambasade şi reprezentanţe sau Serviciul de analiză de risc, după caz), denumit în continuare compartiment de specialitate, care înregistrează cererile într-o evidenţă specială.

5. Compartimentul de specialitate analizează cererea şi documentaţia depusă de solicitant, verificând respectarea condiţiilor prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare pentru restituirea TVA şi întocmeşte Referatul pentru analiza documentară.

6. Pe baza constatărilor cuprinse în Referatul pentru analiză documentară, compartimentul de specialitate întocmeşte proiectul Deciziei de restituire a taxei pe valoarea adăugată, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 2 la ordin.
Proiectul deciziei se întocmeşte în două exemplare, se verifică şi se vizează de şeful compartimentului de specialitate şi se înaintează, împreună cu documentaţia şi cu Referatul pentru analiza documentară, spre aprobare, conducatorului unităţii fiscale. Deciziile de restituire a taxei pe valoarea adăugată emise sunt decizii sub rezervă verificării ulterioare, potrivit art. 90 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

7. Decizia de restituire a taxei pe valoarea adăugată aprobată se transmite compartimentului de colectare, în vederea compensării şi/sau restituirii, în conformitate cu prevederile art. 116 şi 117 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

8. Compartimentul de colectare, în baza datelor din evidenţa analitică pe plăţilor, precum şi a Deciziei de restituire a taxei pe valoarea adăugată, întocmeşte Nota de compensare şi/sau Nota de restituire a TVA, conform formularelor aprobate.
Nota de compensare şi/sau Nota de restituire TVA se întocmesc/întocmeşte în 3 exemplare, se semnează de şeful compartimentului de colectare şi se aprobă de directorul executiv adjunct coordonator/şeful administraţiei adjunct coordonator, după caz.
Nota de compensare şi/sau Nota de restituire a TVA aprobate/aprobată se transmit/transmite, pe baza de borderou, compartimentului de trezorerie în vederea efectuării compensarii şi/sau restituirii.

9. După efectuarea compensării şi/sau restituirii, compartimentul de trezorerie transmite compartimentului de colectare două exemplare ale Notei de compensare şi/sau ale Notei de restituire a TVA, acestea purtând viza unităţii de Trezorerie a Statului.

10. Compartimentul de colectare transmite compartimentului de specialitate Decizia de restituire a taxei pe valoarea adăugată şi ambele exemplare ale notei, un exemplar pentru a fi comunicat solicitantului şi un exemplar în vederea arhivării.

11. După operarea datelor privind soluţionarea cererii de restituire în evidenţa specială, compartimentul de specialitate transmite dosarul solicitării compartimentului de gestionare a dosarului fiscal, pentru arhivare.
Dosarul solicitarii cuprinde:
- cererea solicitantului;
- Referatul pentru analiza documentară;
- Decizia de restituire a taxei pe valoarea adăugată;
- Nota de compensare şi/sau Nota de restituire a TVA.

12. După primirea Notei de compensare şi/sau a Notei de restituire a TVA de la compartimentul de colectare, compartimentul de specialitate îl înştiinţează pe solicitant despre modul de soluţionare a cererii, prin transmiterea Deciziei de restituire a taxei pe valoarea adăugată, a Notei de compensare şi/sau a Notei de restituire a TVA.

Aflaţi mai multe despre:

Regularizarea Taxei pe valoare adăugată

Cotele Taxei pe valoarea adăugată

Contul 4423 “Taxa pe valoarea adăugată de plată”

Contul 4424 “Taxa pe valoarea adăugată de recuperat”

Contul 4426 “Taxa pe valoarea adăugată deductibilă”

Contul 4427 “Taxa pe valoarea adăugată colectată”

Contul 4428 “Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă”

Potrivit articolului 140 din Codul Fiscal cota standard a taxei pe valoarea adăugată este de 19% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse.

Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri:

• serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii şi evenimente culturale, cinematografe;
• livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii;
• livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor dentare;
• livrarea de produse ortopedice;
• livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar;
• cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping.

Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construită locuinţa include şi amprenta la sol a locuinţei. Prin locuinţă livrată ca parte a politicii sociale se înţelege:

• livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni şi de pensionari, drept case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap;
• livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 de metri pătraţi, exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma de 380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de orice persoană necăsătorită sau familie. Cota redusă se aplică numai în cazul locuinţelor care în momentul vânzării pot fi locuite ca atare şi dacă terenul pe care este construită locuinţa nu depăşeşte suprafaţa de 250 m2, inclusiv amprenta la sol a locuinţei, în cazul caselor de locuit individuale. În cazul imobilelor care au mai mult de două locuinţe, cota indiviză a terenului aferent fiecărei locuinţe nu poate depăşi suprafaţa de 250 m2, inclusiv amprenta la sol aferentă fiecărei locuinţe. Orice persoană necăsătorită sau familie poate achiziţiona o singură locuinţă cu cota redusă de 5%, respectiv:
     1. în cazul persoanelor necăsătorite, să nu fi deţinut şi să nu deţină nicio locuinţă în proprietate pe care au achiziţionat-o cu cota de 5%;
     2. în cazul familiilor, soţul sau soţia să nu fi deţinut şi să nu deţină, fiecare sau împreună, nicio locuinţă în proprietate pe care a/au achiziţionat-o cu cota de 5%;
• livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei.

În articolul 141 din Codul Fiscal, se precizează operaţiunile economice desfăşurate pe teritoriul naţional care sunt scutite de plata taxei pe valoarea adăugată. Acestea sunt:

• a) spitalizarea, îngrijirile medicale şi operaţiunile strâns legate de acestea;
• b) prestările de servicii efectuate de către stomatologi şi tehnicieni dentari;
• c) prestările de îngrijire şi supraveghere efectuate de personal medical şi paramedical;
• d) transportul bolnavilor şi al persoanelor accidentate, în vehicule special amenajate în acest scop;
• e) livrările de organe, sânge şi lapte, de provenienţă umană;
• f) activitatea de învăţământ, formarea profesională a adulţilor, precum şi prestările de servicii şi livrările de bunuri strâns legate de aceste activităţi, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi autorizate;
• g) livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate de căminele şi cantinele organizate pe lângă instituţiile publice şi entităţile autorizate prevăzute la lit. f), în folosul exclusiv al persoanelor direct implicate în activităţile scutite conform lit. f);
• h) meditaţiile acordate în particular de cadre didactice din domeniul învăţământului şcolar, preuniversitar şi universitar;
• i) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de asistenţa şi/sau protecţia socială;
• j) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de protecţia copiilor şi a tinerilor;
• k) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv, în schimbul unei cotizaţii fixate conform statutului, de către organizaţii fără scop patrimonial care au obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică, filozofică, filantropică, patronală, profesională sau civică, precum şi obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, în condiţiile în care această scutire nu provoacă distorsiuni de concurenţă;
• l) prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educaţiei fizice, efectuate de organizaţii fără scop patrimonial;
• m) prestările de servicii culturale şi/sau livrările de bunuri strâns legate de acestea, efectuate de instituţiile publice sau de alte organisme culturale fără scop patrimonial;
• n) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri efectuate de persoane ale căror operaţiuni sunt scutite, potrivit lit. a), f) şi i)-m), cu ocazia manifestărilor destinate să le aducă sprijin financiar şi organizate în profitul lor exclusiv, cu condiţia ca aceste scutiri să nu producă distorsiuni concurenţiale;
• o) activităţile specifice posturilor publice de radio şi televiziune, altele decât activităţile de natură comercială;
• p) serviciile publice poştale, precum şi livrarea de bunuri aferentă acestora;
• q) prestările de servicii efectuate de către grupuri independente de persoane, ale căror operaţiuni sunt scutite sau nu intră în sfera de aplicare a taxei, grupuri create în scopul prestării către membrii lor de servicii direct legate de exercitarea activităţilor acestora, în cazul în care aceste grupuri solicită membrilor lor numai rambursarea cotei-părţi de cheltuieli comune, în limitele şi în condiţiile stabilite prin norme şi în condiţiile în care această scutire nu este de natură a produce distorsiuni concurenţiale;
• r) furnizarea de personal de către instituţiile religioase sau filozofice în scopul activităţilor prevăzute la lit. a), f), i) şi j).

Referitor la serviciile de natură financiar-bancară, următoarele sunt scutite de la plata TVA:

• acordarea şi negocierea de credite, precum şi administrarea creditelor de către persoana care le acordă;
• negocierea garanţiilor de credit ori a altor garanţii sau orice operaţiuni cu astfel de garanţii, precum şi administrarea garanţiilor de credit de către persoana care acordă creditul;
• tranzacţii, inclusiv negocierea, privind conturile de depozit sau conturile curente, plăţi, viramente, creanţe, cecuri şi alte instrumente negociabile, exceptând recuperarea creanţelor;
• tranzacţii, inclusiv negocierea, privind valuta, bancnotele şi monedele utilizate ca mijloc legal de plată, cu excepţia obiectelor de colecţie, şi anume monede de aur, argint sau din alt metal ori bancnote care nu sunt utilizate în mod normal ca mijloc legal de plată sau monede de interes numismatic;
• tranzacţii, inclusiv negocierea, dar exceptând administrarea sau păstrarea în siguranţă, cu acţiuni, părţi sociale în societăţi comerciale sau asociaţii, obligaţiuni garantate şi alte instrumente financiare, cu excepţia documentelor care stabilesc drepturi asupra bunurilor;
• administrarea de fonduri speciale de investiţii.

De asemenea şi următoarele operaţiuni sunt scutite:

• operaţiunile de asigurare şi/sau de reasigurare, precum şi prestările de servicii în legătură cu operaţiunile de asigurare şi/sau de reasigurare efectuate de persoanele impozabile care intermediază astfel de operaţiuni;
• pariuri, loterii şi alte forme de jocuri de noroc efectuate de persoanele autorizate, conform legii, să desfăşoare astfel de activităţi;
• livrarea la valoarea nominală de timbre poştale utilizabile pentru serviciile poştale, de timbre fiscale şi alte timbre similare;
• arendarea, concesionarea, închirierea şi leasingul de bunuri imobile, cu următoarele excepţii:
     1. operaţiunile de cazare care sunt efectuate în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
     2. închirierea de spaţii sau locaţii pentru parcarea autovehiculelor;
     3. închirierea utilajelor şi a maşinilor fixate definitiv în bunuri imobile;
     4. închirierea seifurilor;
• livrarea de construcţii/părţi de construcţii şi a terenurilor pe care sunt construite, precum şi a oricăror altor terenuri. Prin excepţie, scutirea nu se aplică pentru livrarea de construcţii noi, de părţi de construcţii noi sau de terenuri construibile. 
     1. teren construibil reprezintă orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se pot executa construcţii, conform legislaţiei în vigoare;
     2. construcţie înseamnă orice structură fixată în sau pe pământ;
     3. livrarea unei construcţii noi sau a unei părţi din aceasta înseamnă livrarea efectuată cel târziu până la data de 31 decembrie a anului următor anului primei ocupări ori utilizări a construcţiei sau a unei părţi a acesteia, după caz, în urma transformării;
     4. o construcţie nouă cuprinde şi orice construcţie transformată astfel încât structura, natura ori destinaţia sa au fost modificate sau, în absenţa acestor modificări, dacă costul transformărilor, exclusiv taxa, se ridică la minimum 50% din valoarea de piaţă a construcţiei, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformării.

În ideea promovării sau popularizării informaţiilor legate de contabilitate, profesia pe care am ales să îmi dezvolt o carieră de succes, voi prezenta diferite informaţii de interes, structurate pe categoriile:

• Contabilitate – în general;
• Legislaţie – noutăţi legislative şi interpretări;
• Monografii contabile – felurite exemple de aplicare practică a legislaţiei în vigoare;
• Plan de conturi – funcţiile conturilor din planul general de conturi;
• Declaraţii fiscale – declaraţiile tipizate necesare în relaţia cu statul;
• Documente financiar-contabile – documente necesare pentru ţinerea eficientă a evidenţei contabile şi financiare
• Analiză – diferite analize SWOT ale tipologiilor de lucru naţionale sau internaţionale, atât în domeniul contabilităţii cât şi în domeniul economic-financiar în general.

Sper ca aceste informaţii să fie utile atât persoanelor non-conta, care doresc să afle lucruri noi sau care doresc să se documenteze, cât şi persoanelor implicate în acest domeniu, fie aspiranţi sau experţi.